De Paște!

Posted on Aprilie 15, 2015 de

6


articol preluat de pe blogul lui Cherie

Ce este învierea ?  Este trezirea la viaţă.
În fiecare an înviem de Paşte. Murim odată cu anul care a trecut, murim cu greşelile si iluziile din acel an şi începem altele.
Ştiu că există o moarte adevărată când părăsim pământul, poate acea moarte nu înseamnă că părăsim pământul ci doar un trup din pământ, din lut, aşa cum spune biblia, dar sigur există schimbare. Mereu ne schimbăm…
Anul acesta mi-am dat seama cât de mult m-am schimbat de la moartea mamei. Nu mi-am dat seama  în fiecare an cât m-am schimbat, dar am avut mereu senzaţia că mă schimb. Nu sunt alta, dar îmi dau seama că sunt altfel.
Si nu doar de la moartea mamei m-am schimbat. Au existat perioade şi perioade in viaţa mea când am fost altfel decât am fost. Si asta o văd clar dacă mă gândesc.
Au fost schimbări prin care m-am  „îmbunătăţit”,  altele prin care am devenit mai rea, şi schimbări prin care am renăscut.
Ca să renaşti, mai întâi trebuie să mori. Ciclul acesta al morţii şi al renaşterii se repeta …. Cred că există o lege pentru aceste schimbări……
Dece ne temem noi oamenii de moarte?
Ne este teamă de faptul că am greşit cu ceva şi vom plăti pentru asta? Ne este teamă că părăsind viaţa pierdem ceva de care ne-am legat sufleteşte ?.
Cred că ne este teamă de MOARTE pentrucă nu suntem siguri cum va fi şi dacă va mai fi, ÎNVIEREA …. 

Pe blogul meu am scris ca ne temem în viaţă de orice schimbare si mă refeream în gând la ceva personal. Deaceea nici nu pusesem permisiune de comentare. Daca ma refer la schimbarile din viata mea, de care m-am temut dar le-am facut… au fost destule: ” cand am luat repartitia, cand m-am mutat cu serviciul prin niste exchibitii de care nimeni nu putea spune ca sunt bune… când m-am maritat, cand s-a îmbolnăvit mama, câns s-a imbolnăvit soţul, etc„…

Dacă mă refer la schimbările care m-au facut altfel, ţi-am scris şi copiez aici:

Bineinteles ca omul se schimba toata viata. Nu mai sunt premianta prostuţă din copilarie, nu mai sunt artista „nevrotica” din adolescenta, nu mai sunt nici ambitioasa muncitoare din tinerete, si la drept vorbind nici nu prea stiu cum sunt acum, la bătrâneţe , dar sigur nu sunt „bigotă”, si sigur sunt tot eu, „prostuţa” care este si acum, gata sa o fac pe desteapta !

Au fost enorm de multe schimbări pe care le-am făcut cu tema căci nu stiam dacă lucrurile vor iesi cum speram. M-a ajutat Dumnezeu mereu… Dar despre categoria în care m-am schimbat  eu  aş spunei că este ca o lege a naturii…

Anunțuri
Posted in: conversații