Vârsta, prejudecățile și adevărul

Posted on August 24, 2016 de

7


Probabil că vârsta n-are niciun amestec în povestea de față. Dar pentru că eroina întâmplării avea o vârstă respectabilă …. îmi permit să cred că poate vârsta a fost elementul care o făcea să creadă că le știe pe toate mai bine.

Mă plimbam prin parcul național (lucru pe care îl fac cu conștinciozitate de mai bine de 8 ani). Nu cred să mai existe vreun colț pe care să nu-l fi explorat așa ca întrebarea ei s-a adresat din întâmplare unei persoane care știa despre ce-i vorba. 🙂

Era la volanul unei mașini, a oprit în dreptul meu și m-a întrebat agitată, speriată, stresată unde e ieșirea, care e drumul care duce la autostradă. I-am explicat ca trebuie s-o ia la stânga și la un sens giratoriu să-si aleagă autostrada. Nici măcar nu mi-a mulțumit, și-a continuat drumul grăbită și chiar în fața mea, sfindându-mă parcă a luat-o la… dreapta. (problema nu era gravă, caci în final toate drumurile duceau la autostradă, atât doar ca luând-o la dreapta în loc să conducă 5 minute urma sa conducă cam 30 de minute. cu bunăvoință 🙂 )

În prima fază mi-a picat foarte prost. M-am gândit că poate n-am înțeles eu ce-a zis, căci era foarte agitată. Mi-am zis cu părere de rău că era exact întâmplarea de care aveam nevoie ca să-mi strice o zi frumoasă de vară.

În final mi-am dat seama că de fapt acest lucru e reprezentativ pentru majoritatea oamenilor. Au în capul lor un răspuns – adevărul lor, prejudecata lor – dar întreabă doar pentru a-și asigura confortul aprobării celorlalți. Dacă ceilalți nu-i aprobă, acești ceilalți vor fi pur și simplu ignorați, iar ei vor face tot ceea ce aveau de gând să facă. Nu întreabă ca să schimbe sau ca să îmbunătățească ceva.

Există  oameni pe care nici Dumnezeu nu-i mai poate elibera din închisoarea în care s-au închis singuri.

 

 

Anunțuri
Etichetat: ,
Posted in: conversații