Despre ortodoxism.

Posted on aprilie 25, 2018 de

2


Blogul ăsta este lăsat mie moștenire de Mihaela. Ea este o romantică îndrăgostită de Iisus iar eu o rebelă ortodocsă plină de contradicții… Nu ni se potrivesc părerile despre religie deloc. Nu putem scrie pe același blog. Problema este că eu nu voi avea cititori.

Abel cel mai simpatic si mai binevoitor cititor al Mihaelei si-a aratat disponibilitatea de a sacrifica ceva din timpul său  si să încerce să citească ce scriu dar… nu cred că voi avea subiecte interesante pentru el.  Să scriu totuși ceva dacă tot m-am lăudat că am acest bog dedicat credinței….

Pentru început voi scrie despre cartea pe care o citesc,  Ghidul creștinului Ortodox de azi.

Autor Vasile Răducă preot paroh a biserica Kretzulescu din București,  edit. HUMANITAS 1998.

Incercând să scriu despre ce vrea să spună cartrea  mentionez ceea ce  însăși  autorul spune la sfârșit,  că a scris acest ghid spre a stimula pe creștinul ortodox să se raporteze la Biserica din interiorul său și nu la o  instituție  de care se teme, o  respectă sau o ignoră dar care se află în afara sa

Din nefericire, spune preotul, cei mai mulți creștini nu au conștiința că sunt membri ai Bisericii, că biserica înseamnă  comunitatea de oameni și nu clădirea sau institutia.

Preotul critică acele persoame care urmăresc mai mult actele tradiționale decăt trăirea spirituală a învățăturilor bisericii. Dar acestia sunt oamenii de peste tot, pentru  toate confesiunile ( zic eu).

Totusi eu am impresia că unele confesiuni reușesc să convingă membrii săi  de aceasta idee mai bine decât ortodoxismul.

Sunt de acord cu preotul, doar că… de fapt organizarea bisericilor noastre ortodoxe face imposibil de aplicat  ce spune el și mă gândesc la unii care se complac mai mult într-o biserica neoprotestantâ, respectiv la o vecină de a mea care nici ea nu mai stie ce confesiune are.

In biserica ortodocsa nu se comentează practic nimic despre religie iar când totuși  se comentează, cântatul si atmostera nu te conștientizează ci doar îți facilitează dacă esti credincios din familie  transpunerea  într-o stare mai meditativă dar personalizată, dar nu de comuniune  cu ceilalți membri…

Dar mă opresc.

Eu am fost la niște întruniri protestante si mi s-au părut spectacole si în nici un caz nu mi-au inspirat măreția lui Dumnezeu pe care o simt în biserica ortodoxă sau catolică ….

Probabil  ca  lucrurile depind de psihicul și de formatia fiecăruia. Pentru mine Dumnezeu acasă la mine este ca și cum  Dumnezeu ar fi mama sau tata, este o prezență fizică în mintea mea,  dar în biserică este ca și cum aș fi în audiență la rege sau mai modest, la primărie.
Nu mă prea duc la biserică decăt la nunți botezuri și înmormântări. Acolo este biroul, serviciul lui Dumnezeu.

Preotul,  autorul cărții  pune în evidență unicitatea creștinismului ca religie care  are spre deosebire de Dumnezeul abstract din alte  religii un Dumnezeu  personal.  Atăt tatăl căt mai ales Fiul, componente ale divinității creștine, sunt persoane care participă la nevoile vieții lumii noastre.

Moartea și îmvierea lui Hristos se contopesc cu moartea firii nostre umane, și renașterea, învierea eului nostru prin renunțarea la pornirile păcătoase, prin  stăruința de a ne crea un timp si un spațiu nou. Aceste idei sunt comune pentru toți cei care se consideră creștini, nu doar ortodocsi. Cartea enumeră toate confesiunile care se socotesc creștine specificând când și dece s-au separat de biserica mamă  precum și particularitățile, deosebirile  față de ortodocsism ca dogmă..

Ortodoxismul,  se spune în  carte nu condamnă confesiunile nou apărute si nici sectele mai mititele, dar se apără de ele. (Ce fac sau spun unii preoti este ceva personal, adaug eu.)

Cartea vorbeste despre dogmă. Termenul de Biserică,  ortodoxa sau protestantă nu reprezinta cladirea ci participanții la viața acelei comunităti creștine. Creștini  sunt toți cei  ce cred in Hristos și își însusesc ideea de inviere  a lui Hristos și a omului ca ființă responsabilă și perfectionabilă.

Nu am de gănd să învăț cartea  pe de rost si nici chiar să o citesc constiincios dar o consider interesantă. Nu împărtășesc multe idei ortodoxe dar îmi place căldura  ortodoxismului  din viața mea chiar dacă este  arhaic  și oarecum  nesincer căci   eu  sunt  conștientă de fragilitatea ideilor ortodoxe.

Reclame
Posted in: Uncategorized