Acasă cu Dumnezeu, o carte – ultima parte

Posted on iunie 19, 2018 de

0


Incerc să citesc cartea dar nu reușesc deloc să trec de capitolul 15 și 16.

La aceste pagini parcă m-am blocat. Termenul  de Realitate supremă mi se pare o inventie fără acoperire iar lumea tridimensională sau multidimensionala o chestiune absolut  filozofică . Nu pot să trec într-o realitate paralelă în care viața și moartea sunt totuna cu certitudine. Pot face însă presupuneri și chiar dacă cartea pare că îmi reamintește ceva ce am mai gândit  nu pot numi asta realitate.

Când folosesc un termen caut să il definesc ca sa nu existe confuzii sau duplicitate, Termenul de realitate supremă pare fără acoperire. Realitatea nu este de mai multe feluri, doar înțelegerea noastra este diferita de la om la om si daca fiecare iși crează realitatea lui asta aș numi eu o realitate personală nu supremă…

Pentru mine Dumnezeu din mine, cel cu care discut este doar o parte din Marele Dumnezeu cel care ne-a creat si care conduce lumea, este doar acea părticica la care am eu acces și nu îmi acordă certitudini ci ajutor și gânduri. Eu nu sunt o realitate permanentă ci un simplu om, un nimic față de universul ăsta,

Dar dacă asta vrea să fie, realiatea supremă,  să rămâna așa.Să citesc mai departe, dar de exemplu,  ce pot să zic de fraza asta?

Te vei uni cu Esența și vei începe să trăiești experiența Realității Supreme, în centrul Ființei tale…

Sau asta,

Acum imaginează-ți împreună cu mine o realitate în care timpul nu există, nu în felul în care îți imaginezi tu, există numai un singur moment , momentul de aur de acum. Tot ce s-a petrecut se petrece acum și tot ce se va petrece vreodată – se petrece exact acum. Acesta e valabil pentru toate viețile tale, nu doar pentru acea parte din experiența ta pe care o numești ACEASTĂ VIAȚĂ sau viața de apoi. Difrența este că în în viața de apoi știi acest lucru. Il trăiești ca experiență…

Păi cum să înțeleg asta? Dacă timpul nu există nu există nimic nici Dumnezeu nu mai există. Atunci  s-a născut Dumnezeu când a început să existe timp, spațiu și mișcare. Dacă timpul stă pe loc pentru mine, eu nu mai exist dar restul universului există în continuare.

Dar de imaginat pot să îmi imaginez… Să zicem însă că mi-am imaginat.

Pot să îmi imaginez orice, pot să vreau să cred ce îmi doresc, dar nu pot să cred orice doresc.

Dar  să continui,

Cap . 17 Nu este nimic misterios în legătură cu Universul dacă îl privesti cum trebuie !

Formidabil ! Nici eu nu cred că universul este misterios dar numai  dacă mă refer la acest univers pe care oamenii de știință îl cercetează, Dacă vorbim de acel univers  inventat de mintea noastră… este cu atat mai misterios cu cât  imaginea  este mai inventată …

Cap 18 Intenția ta este să te cunoști pe tine însuți în intregime prin experienta ta nu să te cunosti partial.

Nu  este deloc în intenția mea să mă cunosc pe mine. Mereu am căutat să cunosc mediul înconjurător și cum pot să trăiesc fără să fiu  nemulțumită … Chestia cu moartea care nu este necesară este dubioasă. Parcă ziceam că moartea este minunată, și nu ni se părea deloc imposibil să nu murim… Murim sau nu murim ?

 Cap 19. Ti-ai imaginat că îți trebuie atât de multe pentru a fi fericit si chiar pentru a supraviețui, tu ai inventat totul

Pardon, dacă în timp am devenit mai înțeleaptă și mi-am dat seama că pot să îmi controlez eul așa ca să nu mai fiu nefericită cu ce am nu înseamnă că totul estea doar o inventie de a mea… nu asta este realitatea și soluția. Omul trebuie să lupte pentru a câștiga ce își dorește nu să fie o momâie făra dorinți și făra sentimente.

Cap.20. Moartea este un proces prin care îți restabilești identitatrea.

Adică marul se transformă în portocala când treci dincolo…. Cine stie cum va fi?

Pai eu ziceam ca daca mori, se termina ceea ce esti și continuă doar ceea ce există în mintea celor care te-au cunoscut. ( Varianta chineză )… Sau renaști (varianta budistă)… Sau te duci in rai sau iad in varianta în care și iadul si raiul este în mintea ta, (adică  atăta timp căt ai un creier care eminte gânduri…cu sufletul este mai neclară pozitionarea deși in carte se spune că există suflet).

 Totuși,  făra trup și  sufletul ăsta  cum păstrează identitatea ? Eu zic că sufletul, daca exista, ar face bine să intre repede undeva să nu stea vagabond că identitatea trebuie să aibă o adresă și dacă ai ca adresă bunul Dumnezeu ești cam greu de identificat …

Cap.21.  A zecea reamintire, VIATA   ESTE   ETERNĂ… fiecare religie spune asta…

Ce să spun? Asta vrem să credem ? Dar ce fel de viață vrem să avem nu ne întrebăm?

Cap 22. Nu există adevăr pentrucă omenirii i-a fost totdeauna foarte greu să creadă cele mai minunate adevăruri …????????????????????????????

Cap 23.Nici o viață și nici o moarte nu este inutilă… cam asta este ideea…. deși nu îmi este clar dacă prin moarte cartea spune că se sfarseste drumul vieții sau nu se sfârșeste …

Cap 24. Suntem o măr-tocală… termen ce reprezinta o unitate mar-portocala… viată și moartre, o parte din Dumnezeu, gustând din Dumnezeu,,,

Cam incâlcită povestea… In termeni metafizici, tu îți experimentezi Sinele ca Individualitate Multitudinală…

Cap.25 Moartea este locul de trecere dintre lumea fizică și tărâmul spiritual … și iar înapoi.

A treisprezecea reamintire (ghinion 100 %) Nașterea și moartea sunt acelasi lucru. Si eu care făceam distinctie între lumea fizică și cea spirituală ! Oare dece mă mir ? Doar știam că gândurile , (oarecum  spiritualitatea)  sunt unde electromagnetice de aceași natură ca întreaga lume fizică … Si doar știam că o undă poate fi în unele cazuri modulată

Cap.26 Nu îți poți schimba experiența în această viață sau în următoarea până nu afli cum ai creat-o !

Cred că iar vorbeste despre perceperea experienței ca concluzie nu despre experienta ca faptă, intâmplare. Dar cel puțin spune clar ca avem mai multe vieți consecutive ceea ce pare că ar fi vorba  de o reîncarnare. Deși eu vreau să mi se spună mai clar…

Cap.27  Majoritatea fiintelor se focalizeaza pe lucruri care nu conteaza cu adevarat..

Dar ce contează cu adevărat?

Cap.28  În moarte toate identitățile tale  individuale cad încheind până la urmă separarea ta de tine …

Ințeleg că fuzionăm cu Divinitatrea prin moarte deși suntem în Dumnezeu când trăim ? Care este diferența. A fuziona cu dumnezeu înseamnă a fi una cu Dumnezeu ?

Inainte de fuziune sufletul  traieste în primă fază eliberarea de corp, apoi de gânduri si  apoi de identitate și ajungi în sfârșit la dimensiunea  fără timp, la identitatea ta…. si ???? Ești ceva măreț ! te separi…de tine dar nu de Dumnezeu… Cam confuză ideea… Deci  nu ne reincarnăm așa ca budiștii…Este vorba de o reîncarnare spiriruală?  Așa că mă întreb, cum stabilim că existăm? Există și realitate ? Ce este realitate? Că… și spiritualitatrea este realitate, dar mă refer la materia care există în afara constiinței omenești și independent de ea…. Dar noi în Dumnezeu ce fel de realitate suntem?

Realitate. DEX

REALITÁTE, realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ.

Cap.29 Poti trăi fuziunea cu divinitatea fără să și mori…  Păi nu suntem în Dumnezeu permanent, cum mai fuzionăm?

Cap.30 Nu este nici un fel de suferință în viata de dincolo.  Dar cât este viață dincolo și ce este viața în cazul ăsta ?

Cap.31. Momentele individuale din viața ta sunt ceea ce ai folosit pentru a crea experiența sinelui…

Si iar se  vorbește de ultima viață… ?

Când întâlnirea ta cu Dumnezeu s-a încheiat, este adevărat că îți recapeți conștiința identității tale limitate pe care ai avut-o în ultima viață dar nu te muți înapoi la acea identitate ci îți simți sinele ca fiind mult mai mare decât această identitate, mult mai nelimitat !

Foarte interesant ! Ca la teatru ! (explicația este din carte)

Cap.32 Aproape nici o persoană care moare nu moare pentru prima dată.

Interesant cât de complexă este presupunerea… Și se presupune ca vom fi întrebați dacă vrem să rămânem morți …. Si îngerii și cei dragi nouă  ne vor auzi răspunsul… Ăștia sunt pe acolo mereu sau îi aducem în gând ?

Cap. 33 Eu sunt tu pur și simplu făcându-te să îți amintști de mine.

Pare că ar fi vorba de cazuri particulare….

Cap 34. Pentru a înțelege întradevăr REALITATRA SUPREMĂ trebuie să fii ieșit din minți.

Aici sunt de acord  și eu ! Și în carte scrie ca aș putea să mă opresc aici dar… eu continui !

Cap.35. Nu trebuie să fii hitoronisit ca să fii preot în lume, Dumnezeu te-a hitoronisit în virtutea faptului că ești viu.

No ! Ce vrea să însemne ? Dacă vorbim de individul eu cu reamintirile mele si Dumnezeu înseamnă că fiecare poate fi preot in discuția sa personală cu Dumnezeu ? Așa mai merge…. Altfel, eu merg pe studii de  specialitate nu pe auto-sugestie  …

Cap.36. Strămoșii tăi merg alături de tine, urmașii  îți stau alături atenți la deciziile pe care le luați în numele lor.

Reamintirea 17 In moarte vei fi întâmpinat de toți cei dragi – de către cei care au murit înainte și de cei care te vor urma…. Nu vei mai fi niciodată singur – si nu ești singur nici acum.

Așa o fi la alții… eu mă simt singură  chiar când sunt împreună cu prietenii și rudele, Adică sigur că știu ce este realitatea, sigur ca comunic  cu lumea  dar dacă vorbesc de spiriritul meu cred că s-ar putea să nu iubesc destul lumea ca nu simt alături decât pe cei pe care îi iubesc…

Dar este plăcut să cred că mă voi muta lângă cei care mi-au fost  dragi și că nu voi mai fi singură.

Cap 37 Folosește evenimentele de astăzi pentru a crea premizele zilei de mâine.

Cam amestecate ideile… Nici budism nici crestinism… Cel puțin am stabilit că … nici popi ! Asta este bine… dar ramâne Billy Graham și  ingerii,  creaturi incomplet definite si tot aceleași persoane dintr-o viață în alta.

Sigur imi este greu să mă despart de cei dragi, de dragostea prezentă,  dar… altă viață cum pot avea dacă nu încep altă dragoste  ? Și dacă nu vreau altă viață înseamnă că stau acolo într-un spatiu atemporal nereal și anbiguu la infinit ?

Am liber arbitru și fac ce vreau… dar în  dragoste nu  poți alege să nu iubești dacă iubești … sau invers….

Dar în definitiv… presupunem .

.. NOTĂ ,

Am fost la o întâlnire cu Billy Graham care a vizitat România anul ăsta  invitată de o verisoară baptistă  Dar deși îmi place cartea luată atunci de la baptiști – Fugi băiete, fugi! – cu introducerea scrisă de Billy Gragam nu sunt adepta cultului  religios…

In concluzie să închei…

Are dreptate cartea !  Lumea și Credința creștină – se vor  schimba . Cartea este interesantă.

Reclame
Posted in: Uncategorized